pierdut acest termen, actul juridic nu mai poate fi desfiin?at ?i el r?mвne

valabil, chiar dac? anterior fusese susceptibil de anulare.

Оn literatura juridic? s-a precizat c? ac?iunea оn nulitate este o

ac?iune autonom?, care are drept scop s? restabileasc? ordinea de drept

оnc?lcat?. Chiar dac? actul juridic оncheiat cu оnc?lcarea legii a produs

unele consecin?e patrimoniale, scopul principal al ac?iunii оn nulitate

este оnl?turarea efectelor actului juridic nul ?i abia apoi repararea

daunelor patrimoniale. Iat? de ce se afirm? c? ac?iunea оn nulitate este o

ac?iune autonom?, care urm?re?te s? asigure preem?iunea ordinii de drept.

Efectele nulit??ii actului juridic

No?iune ?i reglementare

Efectul nulit??ii rezid? оn desfiin?area actului juridic din momentul

оncheierii sale, ceea ce conduce la restabilirea ordinii de drept

оnc?lcate.[23]

Actul juridic nul poate produce efecte оn viitor, iar efectele produse оn

trecut se desfiin?eaz? retroactiv. A?adar nulitatea opereaz? nu numai

pentru viitor, ci ?i pentru trecut. Retroactivitatea este consecin?a

fireasc? a nulit??ii actului juridic.

Trebuie re?inut c? efectele nulit??ii sunt acelea?i – lipsa de

eficacitate a actului juridic – indiferent c? ne g?sim оn prezen?a

nulit??ii absolute sau a nulit??ii relative.

Оntrucвt nulitatea opereaz? retroactiv, efectele acesteia vor depinde ?i

de al?i factori, care au survenit dup? оncheierea actului juridic, cum ar

fi: executarea sau neexecutarea actului juridic, transmiterea drepturilor

de c?tre dobвnditor unor ter?e persoane subdobвnditoare.

Principiile efectelor nulit??ii actului juridic

Efectele nulit??ii sunt cвrmuite de trei principii importante:

. Principiul retroactivit??ii efectelor nulit??ii actului juridic;

. Principiul restabilirii situa?iei anterioare оncheierii actului

juridic;

. Principiul anul?rii actelor juridice subsecvente, ca o consecin?? a

anul?rii actului juridic;

Principiul retroactivit??ii efectelor nulit??ii actelor juridice

Aplicarea sanc?iunii nulit??ii actului juridic atrage dup? sine

desfiin?area retroactiv? a efectelor actului respectiv, iar pentru viitor

actul juridic nu va mai produce efecte. Cu alte cuvinte actul nul va mai

produce efecte pentru viitor, iar efectele produse оn trecut se

desfiin?eaz? retroactiv.

Retroactivitatea conduce la desfiin?area efectelor actului juridic, care

s-au produs оn trecut (оntre data оncheierii actului ?i data anul?rii sau

constat?rii nulit??ii lui) ?i la оncetarea producerii lor оn viitor, dup?

pronun?area hot?rвrii judec?tore?ti prin care actul juridic a fost anulat

sau care a constatat nulitatea absolut? a acestuia. Оn realitate, оn baza

retroactivit??ii efectelor nulit??ii, p?r?ile se v?d оn situa?ia anterioar?

оncheierii actului juridic, deoarece numai astfel concordan?a dintre lege

?i actul respectiv poate fi armonizat?.

Prin urmare, оn baza principiului retroactivit??ii efectelor nulit??ii

actului juridic, efectele actului contrare legii sunt retroactiv

desfiin?ate, iar p?r?ile urmeaz? s? fie repuse оn situa?ia anterioar?

оncheierii actului.

Оn ipoteza оn care actul juridic nu a fost executat, pronun?area anul?rii

ori constatarea nulit??ii actului conduce la ineficacitatea lui, p?r?ile

fiind considerate c? n-au avut niciodat? dreptul sau obliga?ii reciproce.

Drept urmare, nici una dintre p?r?i nu mai poate cere executarea actului.

Оn ipoteza оn care actul juridic a fost executat оn totalitate sau оn

parte, odat? cu declararea nulit??ii sau anularea acestuia se desfiin?eaz?

retroactiv efectele lui, iar p?r?ile sunt obligate s?-?i restituie reciproc

presta?iile executate.

Principiul retroactivit??ii efectelor nulit??ii se оntemeiaz? pe un alt

principiu fundamental al dreptului ?i anume pe principiul suprema?iei

legii, pentru c? nu este оng?duit ca оn via?a noastr? juridic? s? existe

acte juridice ale c?ror efecte sunt contrare legii, de aceea se impune

оnl?turarea lor ?i restabilirea ordinii de drept оnc?lcate.

De la principiul retroactivit??ii efectelor nulit??ii exist? cвteva

excep?ii dictate fie de caracterul ireversibil al prescrip?iilor executate,

fie de ra?iuni de politic? juridic?.

Excep?iile vizeaz? cazurile оn care efectele nulit??ii actului juridic se

produc numai pentru viitor, nu ?i pentru trecut, ceea ce оnseamn? c?

efectele actului juridic declarat nul sau anulat sunt men?inute pe trecut

(pe perioada dintre data declar?rii nulit??ii sau anul?rii actului juridic

?i data оncheierii lui).

Excep?iile invocate de doctrin? de la principiul retroactivit??ii

efectelor nulit??ii actului juridic sunt:

1. Men?inerea efectelor produse оn trecut de contractele cu executare

succesiv? (de exemplu, contractul de оnchiriere, contractul de vвnzare-

cump?rare cu o clauz? de оntre?inere), datorit? ireversibilit??ii

presta?iilor executate succesiv. Оn toate aceste contracte, care dau

na?tere la presta?ii succesive sau continue, de durata оn timp, din

moment ce presta?iile s-au efectuat, ele nu mai pot fi оnl?turate pe

trecut. Astfel, un contract de оnchiriere оn executarea c?ruia locatorul

a asigurat folosin?a locuin?ei, iar locatarul a pl?tit chiria, nu poate

fi desfiin?at ?i pentru trecut, deoarece obliga?ia de a pune la

dispozi?ia locuin?a s-a consumat ireversibil, iar restituirea chiriei

pl?tite nu se justific?, deoarece ar conduce la оmbog??irea locatarului

f?r? just temei.

2. Recunoa?terea efectelor actului juridic оncheiat cu оnc?lcarea unor

condi?ii de validitate, deoarece legea nu stabile?te constatarea

nulit??ii actului (cu consecin?a desfiin??rii ex tunc), ci desfacerea lui

pe viitor. Este cazul nerespect?rii condi?iilor de validitate a adop?iei

unui minor (art … CF ) privitoare la luarea consim??mвntului p?rin?ilor

celui adoptat, nerespectare care este sanc?ionat? de lege ( art cf ) nu

cu nulitate absolut?, ci cu desfacerea adop?iei (deci cu p?strarea

efectelor pe trecut) dar ?i aceasta condi?ionat, “dac? este оn interesul

copilului ca el s? se оntoarc? la ace?tea”.

Prin urmarea actul juridic al adop?iei nu se desfiin?eaz? ci numai se

desface. Evident c? legiuitorul a avut оn vedere ra?iuni de ocrotire a

minorului, de aceea s-a ab?tut de la principiul retroactivit??ii efectelor

nulit??ii actului juridic.

3. Men?inerea efectelor c?s?toriei chiar dac? a fost declarat? nul?, оn

privin?a copiilor rezulta?i din acea c?s?torie (exemplu declararea

nulit??ii c?s?toriei nu are nici o urmare оn privin?a copiilor, care о?i

p?streaz? situa?ia de copii din c?s?torie)

Aceast? dispozi?ie a fost prev?zut? tot din necesitatea ocrotirii

copiilor ?i оnl?tur?rii raporturilor de familie.

Principiul restabilirii situa?iei anterioare оncheierii actului juridic

(restitutio in integrum)

Principiul restitutio in integrum poate fi configurat ca fiind corolarul

principiului retroactiv efectelor nulit??ii actului juridic, deoarece

desfiin?area retroactiv? a efectelor actului, contrare legii, trebuie s?

duc? la restituirea reciproc? ?i integral? a presta?iilor executate de

p?r?i de la оncheierea actului ?i pвn? la declararea nulit??ii sau anularea

lui.

Cu alte cuvinte, principiul restabilirii situa?iei anterioare este оntr-o

rela?ie de dependen?? fa?? de principiul retroactiv efectelor nulit??ii

actului juridic.

Adagiul restitutio in integrum оnseamn? restituirea tuturor presta?iilor

executate оn baza unui contract declarat nul sau anulat.

Principiul restabilirii situa?iei anterioare se refer? la efectele

nulit??ii actului juridic оntre p?r?ile acestui act ?i nu fa?? de ter?i.

Pentru ca s? opereze concomitent, retroactivitatea actului juridic ?i

restituirea presta?iilor, оntre p?r?i, pe plan procesual, reclamantul va

trebui s? intenteze o ac?iune cu dou? capete de cerere: o ac?iune оn

constatarea nulit??ii sau anul?rii actului juridic ?i o ac?iune оn

restituirea presta?iilor executate anterior nulit??ii. Evident c? nu exist?

nici un impediment procesual ca, dup? ce reclamantul ob?ine nulitatea sau

anularea actului juridic, s? se оndrepte cu alt? ac?iune principal? pentru

a ob?ine restituirea presta?iilor executate, situa?ie оn care pвrвtul, dac?

?i-a executat ?i el obliga?ia, are interesul s? promoveze ac?iune

reconven?ional? pentru restituirea presta?iei efectuate de el sau s?

introduc? o ac?iune principal? separat.

De la principiul restitutio in integrum exist? cвteva excep?ii, stabilite

de lege оn virtutea unor ra?iuni de ordin juridic, social sau moral, care

privesc anumite cazuri оn care presta?iile executate оn termenul actului

desfiin?at retroactiv (declarat nul sau anulat) nu sunt supuse restituirii.

Asemenea excep?ii relevate de literatura juridic? ?i de jurispruden??

sunt:

Incapabilul (minorul sau interzisul) nu este ?inut s? restituie, potrivit

art … decвt оn m?sura оmbog??irii sale. Acest text de lege dispune: “Cвnd

minorii, interzi?ii sau femeile m?ritate sunt admi?i оn aceast? calitate, a

exercita ac?iune оn restituire оn contra angajamentelor lor, ei nu оntorc

ceea ce au primit, оn urmarea acestor angajamente, оn timp minorita?ii,

interdic?iei sau maritajului, decвt dac? se probeaz? c? au profitat de

aceea ce li s-a dat”

Dobвnditorul de bun?-credin?? al unui bun printr-un act lovit de

nulitate, este exonerat de obliga?ia de a restitui, odat? cu bunul ?i

fructele percepute. Este regula statornicit? de art .. care prevede:

“Posesorul nu cв?tig? proprietatea fructelor decвt cвnd posed? cu bun?-

credin??; la cazul contrariu, el este dator a оnapoia productele, оmpreun?

cu lucrul proprietarului care-l revendic?” dispozi?iile acestui text se

justific? pe ra?iuni de politic? juridic?, izvorвte din necesitatea de a

proteja buna-credin??, atвt de necesar? оn opera?iunile juridice.

Mo?tenitorul care оn mod voluntar ?i оn cuno?tin?? de cauz? a executat un

legat nul pentru vicii de form?, nu mai poate pretinde restituirea

presta?iilor, deoarece nu mai suntem оn prezen?a unei pl??i nedatorate,

supus? repeti?iunii, ci оn prezen?a unei obliga?ii morale care este

valabil? juridic.

Una din p?r?ile actului juridic lovit de nulitate nu se putea cere

restituirea presta?iei efectuate dac? invoca propria sa turpitudine

(imoralitate).

Este de fapt adagiul: nemo auditur propriam turpitudinem alegans (nim?nui

nu-i este оng?duit s? se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a

ob?ine оn justi?ie ocrotirea unui drept).

Potrivit legisla?iei unui stat de drept, оn care trebuie respectate nu

numai normele imperative, dar ?i legile care intereseaz? ordinea public? ?i

bunele moravuri, nu este admisibil? o ac?iune оn justi?ie, pentru

restituirea presta?iei, dac? prin actul juridic оncheiat s-a urm?rit un

scop imoral.

Putem formula regula c? ori de cвte ori reclamantul invoc? propria sa

turpitudine pentru ob?inerea restituirii presta?iei, ac?iunea оn

repeti?iune va trebui s? fie respins?. A?a, de pild?, ac?iunea

reclamantului avвnd ca obiect restituirea unui оmprumut, acordat pentru

men?inerea unor raporturi extraconjugale, va trebui s? fie respins? ca

inadmisibil?, deoarece s-a оnc?lcat principiul nemo auditur propriam

turpitudinem alegans. Evident c? оn spe??, respectiv оn contractul de

оmprumut cauza este imoral?, de aceea actul juridic trebuie declarat nul

absolut, iar ac?iunea оn repeti?iune a presta?iei executate de reclamant,

care invoc? propria sa turpitudine, trebuie respins? ca inadmisibil?.

Excep?ia se aplic? pe ra?iuni de moralitate, care trebuie s? existe оntr-un

stat de drept.

Principiul anul?rii actelor juridice subsecvente ca o consecin??

a nulit??ii actului ini?ial

Ca o consecin?? a aplic?rii principiului relativit??ii efectelor actului

juridic, acesta nu produce efecte decвt оntre p?r?ile de la care eman?, iar

nulitatea actului juridic produce efecte, de asemenea, numai оn privin?a,

p?r?ilor care au оncheiat actul.

Neоndoios c? efectele nulit??ii se pot r?sfrвnge ?i asupra ter?ilor, оn

m?sura оn care ace?tea au dobвndit dreptul de la partea vinovat? de

pronun?area nulit??ii ori p?r?ile vinovate de constatarea nulit??ii.

Deoarece nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decвt le are

оnsu?i, este firesc ca, odat? cu suprimarea dreptului dobвndit prin actul

juridic de c?tre una din p?r?i, s? fie nimicit ?i dreptul

subdobвnditorului.

Оntr-adev?r, din moment ce nulitatea desfiin?eaz? dreptul dobвnditorului

cu atвt mai mult trebuie suprimat ?i dreptul ter?ului pe care l-a dobвndit

prin actul declarat nul sau anulat. Оn acest caz, nulitatea opereaz? ca o

rezolu?iune.

Principiul anul?rii actelor subsecvente, prive?te efectele nulit??ii fa??

de ter?i ?i el poate fi conturat ca o regul? juridic? potrivit c?reia

nulitatea actului ini?ial sau primar atrage dup? sine ?i anularea actului

subsecvent, dac? se refer? la acela?i drept.

De cele mai multe ori, principiul anul?rii actului subsecvent are оn

vedere actul juridic care a operat transmisiunea dreptului de proprietate,

sau a altui drept real, cвnd nulitatea actului pe lвng? оmprejurarea c? a

creat оntre p?r?i obliga?ii reciproce de restituire a presta?iilor

efectuate, are consecin?e asupra ter?ilor c?ci drepturile consim?ite de

dobвnditor оn favoarea acestora (ter?ilor) vor fi anulate odat? cu dreptul

dobвnditorului.

Aplicarea cu stricte?e a principiului rezoluto iure dantis resolvitur ius

accipientus ar fi de natur? s? pericliteze circuitul civil, s? creeze

situa?ii inechitabile оn via?a juridic? ?i s? anihileze inciden?a altor

principii juridice pentru ordinea de drept. De aceea, principiul cunoa?te

anumite derog?ri.

Excep?iile de la acest principiu privesc situa?iile juridice оn care de?i

actul juridic este declarat nul sau anulat, actul subsecvent al ter?ului

subdobвnditor se men?ine. Avem оn vedere urm?toarele cazuri:

a) Subdobвnditorul de bun?-credin?? p?streaz? bunul imobil dobвndit cu

titlu oneros de la transmi??torul al c?rui titlu de proprietate declarat

nul sau anulat.

Exemplu Anularea titlului de proprietate al transmi??torului cu titlu

oneros al unui bun nu este de natur? s? atrag? caducitatea actului оn ce

prive?te pe ter?ul achizitor, оn cazul c? acesta este de bun?-credin??,

solu?ia – care se prezum? – justificвndu-se pe considera?ie de achitarea ?i

utilitate social?. Numai оn cazul оn care ter?ul achizitor, cu titlu

oneros, a cunoscut sau, cu diligen?e minime, putea s? cunoasc?

nevalabilitatea titlului de proprietate al оnstr?in?torului, deci a fost de

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9