Ìåíþ
Ïîèñê



ðåôåðàòû ñêà÷àòüNotiunea si clasificarea actelor juridice civile

fi nevoie pentru aceasta de a se manifesta în anumite forme.

Prin urmare, în principiu, actele juridice sunt consensuale în în?elesul

c? ele se încheie valabil prin simpla manifestare de voin?? a celor de la

care eman?.

No?iunea ?i clasificarea condi?iilor de form? ale actelor juridice

civile.

Prin form? a actului juridic civil se în?elege modalitatea de

exteriorizare a manifest?rii de voin?? f?cut cu inten?ia de a crea,

modifica sau a stinge un raport juridic concret.[16] Cu alte cuvinte ?i

într-o formulare mai sintetic?, forma actului juridic civil reprezint?

modul de exteriorizare a manifest?rii de voin??.

Ca o derogare de la principiul consensualismului actelor juridice civile,

în func?ie de consecin?ele juridice ale nerespect?rii formei se disting

trei condi?ii de form? ?i anume:

a) forma cerut? ad validatem, adic? pentru îns??i validitatea actului

juridic civil;

b) forma cerut? ad probationem, adic? pentru a se face dovada actului

juridic civil;

c) forma cerut? pentru opozabilitatea fa?? de ter?i a actului juridic

civil.

Forma cerut? de validitate a actului juridic civil. Actele juridice

pentru validitatea c?rora se cer îndeplinirea sub sanc?iunea nulit??ii

absolute, anumite condi?ii de form? se numesc acte formale sau solemne. La

actele formale sau solemne, forma constituie o condi?ie de validitate.

Forma ca o condi?ie de validitate a actului juridic civil const? în

necesitatea îndeplinirii formalit??ii prestabilite de lege ori de p?r?i

privind exteriorizarea voin?ei cu ocazia încheierii actului juridic.

Ra?iunea formei ca o condi?ie esen?ial? de validitate a actului juridic

civil este determinat?, în primul rând, de nevoia asigur?rii deplinei

libert??i ?i certitudini manifest?rii consim??mântului în al doilea rând,

de a aten?iona p?r?ile cu privire la importan?a deosebit? pe care o au

actele ce necesit? încheierea lor într-o anumit? form? ?i, în al treilea

rând, de a asigura un control din partea statului cu privire la respectarea

condi?iilor de validitate a unor acte juridice civile care dep??esc prin

con?inutul lor interesele strict personale ale p?r?ilor.

Forma cerut? pentru validitatea actului juridic civil se caracterizeaz?

printr-o serie de tr?s?turi specifice ce ?in de esen?a formei ?i anume:

este un element constitutiv al actului juridic, lipsa formei fiind

sanc?ionat? cu nulitate absolut? a actului; presupune manifestarea expres?

de voin??, ceea ce exclude manifestarea tacit? a voin?ei p?r?ilor ?i este ,

în principiu, exclusiv?, în sensul c?, de regul?, actul se încheie în form?

autentic?, ?i nu permite p?r?ilor posibilitatea unei op?iuni, cu excep?ia

testamentului.[17]

Forma ad validatem trebuie s? cuprind? întregul con?inut al actului

juridic, nefiind admis? trimiterea la o surs? exterioar? prin care s? se

determine con?inutul actului juridic civil. De asemenea, actele juridice

aflate în raport de interdependen?? cu actele formale sau solemne, chiar

dac? ele privite separat nu trebuie s? îndeplineasc? aceast? condi?ie,

trebuie totu?i s? fie acte formale sau solemne cum ar fi, spre exemplu,

mandatul pentru încheierea unui act formal trebuie s? îmbrace forma

autentic?. Tot astfel, actul juridic care determin? ineficacitatea unui act

formal sau solemn trebuie s? fie ?i el formal sau solemn.

Sunt acte formale: dona?ia, acceptarea succesiunii sub beneficiu de

inventar, ipoteca, contractul de societate comercial?.

c) forma-condi?ie de proba?iune a actului juridic civil. Forma cerut?

actului juridic pentru a fi folosit ca mijloc de prob? const? în cerin?a

întocmirii în scris a actului juridic civil, f?r? ca lipsa acestei forme

s? afecteze validitatea actului juridic. Forma cerut? ca o condi?ie de

proba?iune a actului juridic, de?i nu are nici o influen?? asupra

validit??ii acestuia, totu?i ea are un caracter obligatoriu, deoarece, în

principiu, este inadmisibil dovedirea actului juridic civil cu un alt

mijloc de prob?.

Forma ad probationem a fost considerat? în literatura de specialitate ca

reprezentând, fie o excep?ie de la principiul consensualismului, deoarece

manifestarea de voin?? trebuie f?cut? în form? scris?,[18] fie ca o

limitare adus? aceluia?i principiu, în sensul c? nedovedirea raportului

juridic n?scut din actul juridic are drept consecin?? îns??i ineficacitatea

acestui raport juridic[19]

d) forma cerut? pentru opozabilitatea fa?? de ter?i a actului juridic civil

Aceast? form? se refer? la formalit??ile prev?zute de lege pentru a face

actul juridic civil opozabil ?i persoanelor care nu au participat la

încheierea lui. Formalit??ile prev?zute de lege se refer?, în primul rând,

la publicitatea actului juridic civil prin care se constituie sau se

transmit drepturi reale care, fiind drepturi absolute sunt opozabile erga

omnes.

Forma cerut? pentru opozabilitatea fa?? de ter?i a actului juridic civil

este obligatorie. Nerespectarea acestei cerin?e de form? nu va fi

sanc?ionat? cu nulitate absolut? sau imposibilitatea dovedirii actului

juridic civil prin alte mijloace de prob?, ci cu inopozabilitatea actului

fa?? de ter?ele persoane, adic? cu posibilitatea acestora din urm? persoane

de a ignora actele juridice ce li se opune de p?r?ile care l-au încheiat.

Actul încheiat este valabil ?i va produce efecte între p?r?i, îns? el nu

este opozabil ter?elor persoane fa?? de care actul este ineficace.

Nulitatea actului juridic civil

Defini?ie ?i func?iile nulit??ii

În lipsa unei defini?ii a nulit??ii actelor juridice în codul civil,

literatura de specialitate abund? în defini?ii, care, îns?, au un numitor

comun ?i anume acela c? nulitatea este o sanc?iune civil?, care intervine

când se înfrânge o dispozi?ie legal?, cu ocazia încheierii unui act

juridic.

Nulitatea este acea sanc?iune civil? care intervine dup? înc?lcarea

normei de drept, lipsind actul juridic de efectele urm?rite la încheierea

lui.[20]

Analizând finalitatea nulit??ii ca institu?ie de drept civil, în

opinia domnului profesor T. Pop aceast? institu?ie urm?re?te atât un rol

preventiv, cât ?i unul represiv.

Prin urmare, nulitatea urm?re?te atât o func?ie preventiv?, cât ?i una

sanc?ionatorie.

Func?ia preventiv? a nulit??ii const? în amenin?area cu distrugerea

efectelor actului juridic, dac? acesta se încheie cu nesocotirea

dispozi?iilor normative privind condi?iile sale de validitate.

Într-adev?r, nulitatea actelor juridice prezint? neajunsul c?

nimice?te aparen?a creat? prin acest act, împrejurare ce poate produce

prejudicii atât p?r?ilor, cât ?i ter?ilor. De aceea, este preferabil s? se

verifice în prealabil condi?iile de validitate ale actului juridic, pentru

a preveni nimicirea efectelor lui, dup? ce s-a încheiat. O asemenea

verificare prealabil? a fost instituit? de legiuitor, doar pentru actele

solemne, îns? ea lipse?te pentru restul actelor juridice. Pentru marea

majoritate a actelor juridice pentru care nu se cere forma solemn?, p?r?ile

au tot interesul pentru a preîntâmpina distrugerea efectelor actului

juridic, s? observe prevederile legii civile înainte de încheierea lui ?i

s? se conformeze lor.

Func?ia sanc?ionatorie intervine dup? încheierea actului juridic,

având drept scop fie înl?turarea efectelor contrare legii, pe care le

con?ine acest act, fie încheierea actului în totalitate, dac? nu este

posibil? men?inerea lui prin îndep?rtarea clauzelor stipulate în dispre?ul

unor dispozi?ii imperative ale legii.

De re?inut c? nu trebuie confundat? nulitatea actului juridic cu

ineficien?a probatorie a înscrisului constatator.

Se ?tie din materia dreptului probator c? pentru dovedirea unor acte

juridice legea cere întocmirea unui înscris. Acest înscris, pentru a

constitui instrument probator trebuie s? îndeplineasc? anumite condi?ii

prev?zute de lege. Nerespectarea acestor condi?ii atrage ineficien?a

înscrisului doveditor, ceea ce înseamn? c? înscrisul este lipsit de

efectele sale în materie de prob? dar nu afecteaz? validitatea opera?iilor

juridice, care poate fi dovedit?, eventual, prin alte mijloace de prob?.

Dac? înscrisul reprezint? o condi?ie pentru validitatea chiar a opera?iilor

juridice (caz actelor juridice solemne), nulitatea înscrisului atrage ?i

nulitatea actului juridic.

Evolu?ia concep?iei cu privire la nulitatea actului juridic

În dreptul roman, concep?ia asupra nulit??ii era cristalizat? în dou?

adagii: qui contra legem agit nihil agit precum ?i quod nullum est nullum

producit efectum. De aici rezult? c? nulitatea era total? ?i iremediabil?

sau, altfel spus, actul juridic era nimicit în totalitate, neexistând

posibilitatea men?inerii lui par?iale cu înl?turarea clauzelor prin care s-

a înc?lcat legea.

În concep?ia clasic?, care se afla înc? sub influen?a dreptului roman,

nulitatea era asimilat? cu ineficacitatea actului juridic, în totalitatea

sa, fiind tratat ca o stare organic? a acestuia, deoarece s-a încheiat cu

nesocotirea dispozi?iilor legale. Nulitatea avea ca efect desfiin?area

actului juridic în întregime ?i ca o consecin??, nimicirea tuturor

efectelor sale. Deci nulitatea era total? ?i iremediabil?, ca ?i în dreptul

roman.

În concep?ia modern? s-a formulat teoria propor?ionalit??ii efectelor

nulit??ii în raport cu cauzele care au determinat-o, urm?rile nulit??ii

trebuind s? se m?rgineasc? numai la cele efecte care contravin legii,

celelalte efecte ale actului men?inându-se. În aceast? concep?ie, nulitatea

este în principiu par?ial? ?i remediabil?. Finalitatea nulit??ii în aceast?

concep?ie este ap?rarea actului juridic prin men?iunea lui, dup? ce s-au

înl?turat efectele care contravin legii.

Concep?ia dreptului român contemporan asupra nulit??ii actului juridic

este aceea a unei nulit??i în principiu par?iale ?i remediabile, nulitatea

actului juridic având menirea de a suprima numai efectele care contravin

dispozi?iilor legale înc?lcate la încheierea actului, l?sându-se neatinse

celelalte efecte.

În aceast? concep?ie nulitatea total? intervine numai atunci când

clauzele care contravin legii au constituit cauza principal? ?i

determinant? a încheierii actului juridic.

Clasificare nulit??ii actelor juridice

Teoria nulit??ii actelor juridice clasific? aceste acte, în raport de

mai multe criterii, astfel:

1. În raport de natura interesului ocrotit de lege ?i de regimul ei

juridic, nulitatea este de dou? feluri: nulitate absolut? ?i nulitate

relativ?.

Nulitatea absolut? este sanc?iunea ce intervine în caz de

nerespectare, cu ocazia încheierii unui act juridic, a unei norme de drept

care ocrote?te un interes general, public.[21]

Nulitatea relativ? este sanc?iunea ce intervine în cazul de

nerespectare, cu ocazia încheierii unui act juridic, a unei norme de drept

care ocrote?te un interes particular, privat.[22]

Îndoctrin? ?i în jurispruden?? se folose?te pentru nulitatea absolut?

expresiile “nul de drept” sau “nul”, ori “nul de plin drept” sau “actul va

fi nul”, iar pentru nulitatea relativ? expresiile “actul este anulabil” sau

“actul poate fi anulat”.

În raport de întinderea efectelor, nulitatea poate fi total? sau

par?ial?.

Nulitatea total? este aceea care desfiin?eaz? actul juridic în

întregime.

Nulitatea par?ial? este aceea care desfiin?eaz? numai unele efecte ale

actului juridic acesta r?mânând în fiin?? ?i producându-?i celelalte

efecte.

În dreptul civil român, nulitatea par?ial? reprezint? regula, iar

nulitatea total? excep?ia, aceasta însemnând c? nulitatea unei clauze a

actului juridic nu atrage ineficacitatea întregului act, ea m?rginindu-se

numai la acea clauz?.

Nulitatea total? va interveni ori de câte ori clauza (sau clauzele)

care contravine legii a constituit cauza impulsiv? ?i determinant? a

încheierii actului juridic (exemplu bunurile so?ilor ?i înstr?inarea lor).

În raport de existen?a ori inexisten?a unei norme care s? edicteze

expres sanc?iunea, nulitatea este de dou? feluri: expres? sau virtual?.

Nulitatea expres? (textual?, explicit?) este aceea care este prev?zut?

anume într-o dispozi?ie legal?.

Nulitatea virtual? (implicit?, tacit?) este aceea care, f?r? a fi

prev?zut? expres de lege, rezult? în mod neîndoelnic din felul de

exprimare a normei legale sau din scopul acesteia.

Exemplu art ….. declar?: “bunurile dobândite în timpul c?s?toriei, de

oricare dintre so?i, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale

so?ilor. Orice conven?ie contrar? este nul?”.

Pe de alt? parte, din modul de redactare sau din scopul anumitor

prevederi legale rezult? c? înc?lcarea acestora atrage nulitatea actului

juridic, de?i aceste prevederi nu con?in expres sanc?iunea nulit??ii.

Suntem în prezen?a unei nulit??i virtuale.

Drept exemplu constituie prevederile art. 575 din C. civ. Care

declar?: “Testamentul trebuie s? fie întocmit în form? scris?, cu indicarea

locului ?i datei întocmirii lui, s? fie semnat cu mâna proprie a

testatorului ?i autentificat pe cale notarial?”. La fel art. 240 prevede c?

contractul de vânzare cump?rare a casei de locuit trebuie s? fie încheiat

în form? scris?, autentificat notarial ?i înregistrat la birourile de

inventariere tehnic?.

Exemple din cc cu privire la formele testamentului, dona?iuni

În raport de caracterul condi?iilor de validitate nerespectat?

nulitatea este de dou? feluri: de fond ?i de form?.

Nulitatea de fond este acea sanc?iune a actului juridic încheiat cu

nerespectarea condi?iilor esen?iale de validitate ale acestuia ?i anume:

capacitatea de a contracta, consim??mântul valabil al p?r?ii ce se oblig?,

un obiect determinat ?i o cauz? licit?.

Cu p?rere de r?u legisla?ia civil? a Republicii Moldova nu prevede

expres condi?iile de valabilitate ale conven?iilor, acestea fiind stabilite

de c?tre doctrin?.

Nulitatea de form? este acea sanc?iune a actului juridic încheiat cu

nerespectarea formei cerute de lege ad validatem.

Aceast? clasificare prezint? interes redus, deoarece efectul juridic

ale nulit??ilor de fond ?i de form? sunt acelea?i.

2. În raport de modul cum opereaz? nulitatea se distinge între nulitate de

drept ?i nulitate judiciar?.

Nulitatea de drept este aceea care opereaz? în puterea legii,

independent de interven?ia instan?ei judec?tore?ti.

Nulitatea judiciar? este aceea pronun?at? de instan?a judec?toreasc?,

care lipse?te de efecte actul juridic civil.

Ñòðàíèöû: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9




Íîâîñòè
Ìîè íàñòðîéêè


   ðåôåðàòû ñêà÷àòü  Íàâåðõ  ðåôåðàòû ñêà÷àòü  

© 2009 Âñå ïðàâà çàùèùåíû.