modalit??i contractul de оmprumut, contractul de vвnzare cu clauz? de

оntre?inere, contractul de asigurare, contractul de dona?ie cu sarcin?,

etc.

Importan?a acestei clasific?ri se manifest? sub aspectul

valabilit??ii, оn sensul c? оn cazul actelor juridice civile de a c?ror

esen?? este existen?a unei modalit??i, lipsa acesteia atrage dup? sine

ineficien?a actului. De asemenea, sub aspectul efectelor, la actele pure ?i

simple, efectele se produc imediat, definitiv ?i irevocabil, оn timp ce la

actele afectate de modalit??i, producerea sau оncetarea efectelor depinde

de un eveniment viitor care este termenul sau condi?ia.

8. Actele juridice principale ?i actele juridice accesorii

La baza acestei clasific?ri se afl? raportul ce exist? оntre ele.

Actele juridice principale sunt acele acte care au o existen?? de sine

st?t?toare independent? de vreo leg?tur? cu alte acte. Majoritatea actelor

juridice de drept civil sunt acte principale оn sensul c? regimul lor

juridic nu este dependent de al altor acte juridice.

Actele juridice accesorii sunt acele acte care nu au o existen?? de

sine st?t?toare, soarta lor juridic? depinzвnd de soarta unui act juridic

principal. A?a sunt spre exemplu, contractele prin care se constituie

garan?ii, cum ar fi fidejusiunea, amanetul, ipoteca, sunt acte accesorii оn

raport cu actul generator al obliga?iei garantate.

Importan?a acestei clasific?ri se manifest? pe planul examin?rii

validit??ii ?i eficacit??ii acestor acte, soarta juridic? a actelor

accesorii depinzвnd оntrutotul de soarta juridic? a actelor principale.

Оn raport cu cauza sau scopul lor, actele juridice civile pot fi

оmp?r?ite оn acte cauzale ?i acte abstracte.

Actul cauzal este acela pentru a c?rui validitate nu este necesar

examinarea cauzei. Sunt acte abstracte titlurile de valoare, adic?

оnscrisurile оn care sunt оncorporate drepturi de crean??, cum ar fi, spre

exemplu, obliga?iunile cec, cambiile, conosamentele.

Importan?a acestei clasific?ri const? оn aceea c? la actele cauzale,

cauza fiind un element esen?ial pentru valabilitatea lor, lipsa,

falsitatea, ilicitatea ori imoralitatea cauzei sunt sanc?ionate cu

nulitatea actelor respective, оn timp ce actele abstracte fiind deta?ate de

cauza lor, absen?a, nerealizarea, ilicitatea sau imoralitatea cauzei nu au

nici o оnrвurire asupra valabilit??ii lor.

9. Оn func?ie de modul cum pot fi оncheiate, actele juridice civile se

оmpart оn acte strict personale ?i acte оncheiate prin reprezentare.

Actele juridice personale sunt acele acte care nu pot fi оncheiate

decвt personal, nefiind susceptibile a fi оncheiate prin reprezentant.

Astfel de acte sunt testamentul, c?s?toria, recunoa?terea filia?iei, etc.

Actele juridice оncheiate printr-un reprezentare sunt actele juridice

ce se оncheie de o alt? persoan? оn calitate de reprezentant.

Importan?a acestei clasific?ri const? оn aceea c? actele strict

personale constituind excep?ia, sunt guvernate de norme juridice ce cuprind

unele reguli speciale ce sunt de strict? interpretare ?i aplicare. De

asemenea, оn timp ce valabilitatea actului juridic strict personal se

apreciaz? numai оn raport de persoana sau persoanele ce le оncheie, la

actele оncheiate prin reprezentant se apreciaz? ?i prin persoana

reprezentantului.

10. Dup? reglementarea ?i denumirea lor legal?, actele juridice civile se

clasific? оn acte numite (tipice) ?i acte nenumite (atipice)

Sunt acte juridice numite sau tipice acele care au o denumire

stabilit? de legisla?ia civil?, precum ?i o reglementare proprie. Marea

majoritate a actelor juridice civile sunt numite, cum ar fi, spre exemplu,

contractul de vвnzare-cump?rare, mandatul, loca?ie, depozit, etc.

Prin acte juridice nenumite se оn?eleg acele acte care nu sunt

nominalizate ?i nu au o reglementare proprie оn legisla?ia civil?. Un

asemenea act juridic civil este contractul de vвnzare cu clauz? de

оntre?inere.

Clasificarea actelor numite ?i nenumite prezint? importan?? juridic?

sub aspectul regulilor aplicabile celor dou? categorii de acte. Astfel,

actelor juridice civile nenumite li se aplic? regulile generale ce

reglementeaz? actele juridice sau ale celui cu care are mai mult?

asem?nare.[3]

11. Dup? modul lor de executare, actele juridice civile se оmpart оn acte

cu executare imediat? ?i acte cu executare succesiv?.

Actele cu executare imediat? sunt acele acte a c?ror executare se

produce o singur? dat?, printr-o singur? presta?ie din partea debitorului.

Fac parte din aceast? categorie, darul manual, vвnzarea-cump?rarea unui

bun, cвnd pe loc se pl?te?te pre?ul ?i se pred? bunul.

Actele juridice cu executare succesiv? sunt acele acte a c?ror

executare se realizeaz? prin mai multe presta?ii succesive. Intr? оn

aceast? categorie, contractul de rent? viager?, dona?ia cu sarcina

оntre?inerii, vвnzarea-cump?rarea оn rate etc.

Aceast? clasificare prezint? interes din punct de vedere juridic sub

aspectul sanc?iunilor ce se aplic? оn caz de neexecutare. Astfel, оn timp

ce contractele sinalagmatice cu executare imediat? li se aplic?

rezolu?iunea pentru neexecutarea culpabil? sau necorespunz?toare,

contractelor sinalagmatice cu executare succesiv? li se va aplica

rezilierea. De asemenea, оn cazul actelor juridice cu executare succesiv?,

pentru fiecare presta?ie curge o prescrip?ie extinctiv? distinct?.

12. Оn func?ie de rolul voin?ei p?r?ilor оn stabilirea con?inutului actului

juridic civil, distingem acte subiective ?i acte condi?ie.

Actele juridice subiective se caracterizeaz? prin aceea c? оntreg

con?inutul lor este stabilit prin voin?a p?r?ilor care le-au оncheiat.

Acestea sunt marea majoritate a actelor de drept civil.

Actele juridice condi?ie sunt acele acte al c?ror con?inut este

predeterminat de norme imperative, p?r?ile actelor juridice exprimвndu-?i

voin?a numai оn privin?a na?terii lor. Exemplu de act juridic condi?ie este

c?s?toria.

Aceast? clasificare prezint? importan?? din punct de vedere al

aprecierii condi?iilor de validitate ale celor dou? acte. Astfel,

con?inutul actelor juridice condi?ie fiind reglementat оn mod imperativ de

lege, valabilitatea lor se apreciaz? оn limitele acestor norme juridice

imperative, оn vreme ce aprecierea valabilit??ii actelor subiective al

c?ror con?inut este stabilit de p?r?i se face оn limite mai largi.

Pe de alt? parte, оn timp ce actele juridice condi?ie nu pot fi decвt

cele stabilite ?i reglementate de lege, actele subiective nu se limiteaz?

numai la cele expres reglementate de lege.

Condi?iile de valabilitate ale actelor juridice civile.

Dup? reglement?rile de baz? pe care ni le ofer? doctrina juridic?,

condi?iile esen?iale pentru validitatea conven?iilor sunt:

o Capacitatea de a contracta;

o Consim??mвntul valabil al p?r?ii care se oblig?;

o Un obiect determinat;

o O cauz? licit?.

Оn leg?tur? cu aceste prevederi se impun a fi f?cute unele preciz?ri.

Astfel, de?i textul se refer? la conven?ii, condi?iile enumerate sunt

necesare ?i valabile pentru toate actele juridice, indiferent c? acestea

sunt unilaterale sau bilaterale. Pe de alt? parte, de?i textul se refer? la

consim??mвntul valabil al p?r?ii care se oblig?, totu?i toate p?r?ile

actului juridic, inclusiv creditorul, trebuie s? exprime un consim??mвnt

valabil.

De asemenea actul juridic este valid nu numai cвnd obiectul este

determinat, ci ?i atunci cвnd acest obiect este doar determinabil, iar оn

ceea ce prive?te cauza nu este suficient ca s? fie numai licit?, ci оn plus

trebuie s? fie real? ?i corespunz?toare regulilor de moral?.[4]

Оn afara condi?iilor ar?tate mai sus, o condi?ie esen?ial? pentru

validitatea actelor juridice o constituie forma pentru actele formale sau

solemne.

Pe lвng? condi?iile esen?iale, actul juridic poate cuprinde ?i

condi?ii neesen?iale sau оntвmpl?toare, a c?ror lips? nu poate influen?a

valabilitatea actelor juridice, cum ar fi, spre exemplu, modalit??ile

actului juridic (termenul ?i condi?ia).

No?iunea ?i clasificarea condi?iilor de validitate ale actului juridic

civil.

Оn literatura de specialitate, condi?iile esen?iale de validitate ale

actelor juridice au fost desemnate ?i prin termenul de elemente

esen?iale.[5] Nu credem c? ar fi vreo gre?eal? ca pentru desemnarea

termenului de condi?ii esen?iale de validitate ale actelor juridice ?i

expresia “cerin?ele esen?iale de validitate ale actului juridic”.

Prin condi?ii de validitate ale actului juridic trebuie s? de

оn?eleag? toate cerin?ele sau elementele prev?zute de lege sau stabilite de

p?r?i pentru validitatea actului juridic civil.

Condi?iile de validitate ale actului juridic civil se clasific? dup?

mai multe criterii. Astfel, оn func?ie de aspectele la care se refer?

deosebim condi?ii de fond ?i condi?ii de form?. Condi?iile de fond sunt

cele care privesc con?inutul actului juridic, iar cele de form? privesc

forma de exteriorizare a voin?ei, adic? forma pe care o оmbrac? acest

con?inut.

Оn func?ie de obligativitatea lor, condi?iile actului juridic civil se

оmpart оn esen?iale ?i neesen?iale. Condi?iile esen?iale sunt acele

condi?ii care trebuie оndeplinite оn mod obligatoriu, pentru оns??i

validitatea actului juridic. Dimpotriv? condi?iile neesen?iale pot fi sau

nu prezente оn structura actului juridic civil, f?r? consecin?e asupra

valabilit??ii acestuia.

Оn sfвr?it, condi?iile actului juridic civil se mai pot clasifica, оn

func?ie de sanc?iunea ce intervine оn caz de nerespectare a lor, оn

condi?iile de validitate a c?ror nerespectare se sanc?ioneaz? cu nulitatea

actului ?i condi?ii de eficacitate a c?ror nerespectare prive?te doar

eficacitatea actului, f?r? nici o оnrвurire asupra valabilit??ii actului

juridic civil.

Capacitatea de a оncheia actul juridic civil

No?iune ?i reglementare legal?.

Capacitatea de a оncheia acte juridice civile este una din condi?iile

de fond, esen?ial? pentru validitatea actului juridic.

Prin capacitate de a оncheia acte juridice civile se оn?elege

aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi ?i

obliga?ii civile, prin оncheierea de acte de drept civil.[6] Conceput? оn

acest fel, capacitatea de a оncheia acte juridice civile se оnf??i?eaz? ca

o parte a capacit??ii de folosin?? a persoanei fizice ?i juridice, оn

sensul posibil (aptitudinii) de a avea drepturi ?i obliga?ii civile, precum

?i ca o premis? a capacit??ii de exerci?iu, al?turi de discern?mвnt, de a

dobвndi drepturi subiective civile ?i obliga?ii prin оncheierea de acte

juridice civile. Cu alte cuvinte, capacitatea de a оncheia acte juridice

civile se оntemeiaz? atвt pe ideea de a dobвndi prin оncheierea de acte

juridice civile.

Sub aspectul reglement?rii legale оn articol …. Enumerвndu-se

condi?iile esen?iale pentru validitatea unui act juridic, la pct 1 se

prevede expres capacitatea de a contracta. Оn afara acestui text de lege,

capacitatea de a оncheia acte juridice civile mai este reglementat? de art

… , potrivit c?ruia “poate contracta orice persoan? ce nu este declarat?

incapabil? de lege” ?i art …., care enumer? persoanele incapabile de a

оncheia contracte ?i anume minorii, interzi?ii, precum ?i to?i acei c?rora

legea le-a prohibit oarecare contracte.

Unele reglement?ri privind capacitatea de a оncheia acte juridice

civile au ca obiect diferite categorii de acte juridice civile. Astfel,

potrivit dispozi?iilor art… , minorul de 16 ani poate dispune prin

testament de jum?tate din bunurile de care poate dispune potrivit legii

persoana major?, iar оn art … se consacr? principiul potrivit c?ruia

“orice persoan? este capabil? de a face testament, dac? nu este oprit? de

lege”. De asemenea, оn toat? materia contractelor de vвnzare-cump?rare

potrivit art …. “Pot cump?ra ?i vinde to?i c?rora nu le este oprit prin

lege”

Principiul capacit??ii ?i excep?ia de la acest principiu

Regula оn aceast? materie, consacrat? оn doctrin? ?i stabilit? ?i de

practica judec?toreasc? este c? orice persoan? are capacitate de a оncheia

acte juridice civile, incapacit??ile constituind excep?ii de la aceast?

regul?. Оn leg?tur? cu aceast? regul? оn articolul 12 C. Civ. Se prevede

expres c? “nimeni nu poate fi оngr?dit оn capacitate de folosin?? ?i nici

lipsit, оn tot sau оn parte, de capacitatea de exerci?iu, decвt оn cazurile

?i condi?iile stabilite de lege”.

Оn ceea ce prive?te persoanele juridice regula capacit??ii de a

оncheia acte juridice este subordonarea principiului specialit??ii

capacitatea de folosin?? consacrat? prin art. 29 din C. Civ. Potrivit

c?ruia “persoana juridic? are capacitate juridic? de folosin?? potrivit

scopului activit??ii ei”

Capacitatea de folosin?? a persoanei juridice ia na?tere оn momentul

aprob?rii statutului sau regulamentului ei, iar оn cazurile cвnd urmeaz? s?

func?ioneze pe baza regulamentului general privind organiza?iile de stat,

respectiv – din momentul public?rii de c?tre organul competent a hot?rвrii

de оnfiin?are a ei. Dac? statutul urmeaz? s? fie оnregistrat, capacitatea

de folosin?? a persoanei juridice ia na?tere din momentul оnregistr?rii.

Toate actele juridice care nu sunt оncheiate оn vederea realiz?rii

scopului persoanei juridice sunt sanc?ionate cu nulitatea.

Incapacitatea de a оncheia acte juridice trebuie s? fie expres

prev?zut? de lege, iar textele de lege prin care sunt reglementate astfel

de excep?ii sunt de strict? interpretare ?i aplicare.

Fa?? de no?iunea ?i reglement?rile legale privitoare la capacitatea de

a оncheia acte juridice civile, se poate concluziona c? aceast? capacitate

este o stare de drept оn compara?ie cu discern?mвntul care este o stare de

fapt care se apreciaz? de la persoan? la persoan?, оn func?ie de

aptitudinea ?i puterea psihointelectual? a acesteia de a aprecia оntre bine

?i r?u, licit ?i ilicit, moral ?i imoral, etc.[7]

Consim??mвntul

Corela?ia dintre consim??mвnt ?i voin?a juridic?

Pentru ca un act juridic s? ia fiin?? ?i s? produc? efecte, este

absolut necesar? existen?a unei voin?e care s?-l creeze, deoarece actul

juridic este manifestarea de voin?? f?cut? cu inten?ia de a produce efecte

juridice, adic? de a crea, modifica, transmite sau stinge un raport

juridic civil.

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9