Ìåíþ
Ïîèñê



ðåôåðàòû ñêà÷àòüNotiunea si clasificarea actelor juridice civile

modalit??i contractul de împrumut, contractul de vânzare cu clauz? de

între?inere, contractul de asigurare, contractul de dona?ie cu sarcin?,

etc.

Importan?a acestei clasific?ri se manifest? sub aspectul

valabilit??ii, în sensul c? în cazul actelor juridice civile de a c?ror

esen?? este existen?a unei modalit??i, lipsa acesteia atrage dup? sine

ineficien?a actului. De asemenea, sub aspectul efectelor, la actele pure ?i

simple, efectele se produc imediat, definitiv ?i irevocabil, în timp ce la

actele afectate de modalit??i, producerea sau încetarea efectelor depinde

de un eveniment viitor care este termenul sau condi?ia.

8. Actele juridice principale ?i actele juridice accesorii

La baza acestei clasific?ri se afl? raportul ce exist? între ele.

Actele juridice principale sunt acele acte care au o existen?? de sine

st?t?toare independent? de vreo leg?tur? cu alte acte. Majoritatea actelor

juridice de drept civil sunt acte principale în sensul c? regimul lor

juridic nu este dependent de al altor acte juridice.

Actele juridice accesorii sunt acele acte care nu au o existen?? de

sine st?t?toare, soarta lor juridic? depinzând de soarta unui act juridic

principal. A?a sunt spre exemplu, contractele prin care se constituie

garan?ii, cum ar fi fidejusiunea, amanetul, ipoteca, sunt acte accesorii în

raport cu actul generator al obliga?iei garantate.

Importan?a acestei clasific?ri se manifest? pe planul examin?rii

validit??ii ?i eficacit??ii acestor acte, soarta juridic? a actelor

accesorii depinzând întrutotul de soarta juridic? a actelor principale.

În raport cu cauza sau scopul lor, actele juridice civile pot fi

împ?r?ite în acte cauzale ?i acte abstracte.

Actul cauzal este acela pentru a c?rui validitate nu este necesar

examinarea cauzei. Sunt acte abstracte titlurile de valoare, adic?

înscrisurile în care sunt încorporate drepturi de crean??, cum ar fi, spre

exemplu, obliga?iunile cec, cambiile, conosamentele.

Importan?a acestei clasific?ri const? în aceea c? la actele cauzale,

cauza fiind un element esen?ial pentru valabilitatea lor, lipsa,

falsitatea, ilicitatea ori imoralitatea cauzei sunt sanc?ionate cu

nulitatea actelor respective, în timp ce actele abstracte fiind deta?ate de

cauza lor, absen?a, nerealizarea, ilicitatea sau imoralitatea cauzei nu au

nici o înrâurire asupra valabilit??ii lor.

9. În func?ie de modul cum pot fi încheiate, actele juridice civile se

împart în acte strict personale ?i acte încheiate prin reprezentare.

Actele juridice personale sunt acele acte care nu pot fi încheiate

decât personal, nefiind susceptibile a fi încheiate prin reprezentant.

Astfel de acte sunt testamentul, c?s?toria, recunoa?terea filia?iei, etc.

Actele juridice încheiate printr-un reprezentare sunt actele juridice

ce se încheie de o alt? persoan? în calitate de reprezentant.

Importan?a acestei clasific?ri const? în aceea c? actele strict

personale constituind excep?ia, sunt guvernate de norme juridice ce cuprind

unele reguli speciale ce sunt de strict? interpretare ?i aplicare. De

asemenea, în timp ce valabilitatea actului juridic strict personal se

apreciaz? numai în raport de persoana sau persoanele ce le încheie, la

actele încheiate prin reprezentant se apreciaz? ?i prin persoana

reprezentantului.

10. Dup? reglementarea ?i denumirea lor legal?, actele juridice civile se

clasific? în acte numite (tipice) ?i acte nenumite (atipice)

Sunt acte juridice numite sau tipice acele care au o denumire

stabilit? de legisla?ia civil?, precum ?i o reglementare proprie. Marea

majoritate a actelor juridice civile sunt numite, cum ar fi, spre exemplu,

contractul de vânzare-cump?rare, mandatul, loca?ie, depozit, etc.

Prin acte juridice nenumite se în?eleg acele acte care nu sunt

nominalizate ?i nu au o reglementare proprie în legisla?ia civil?. Un

asemenea act juridic civil este contractul de vânzare cu clauz? de

între?inere.

Clasificarea actelor numite ?i nenumite prezint? importan?? juridic?

sub aspectul regulilor aplicabile celor dou? categorii de acte. Astfel,

actelor juridice civile nenumite li se aplic? regulile generale ce

reglementeaz? actele juridice sau ale celui cu care are mai mult?

asem?nare.[3]

11. Dup? modul lor de executare, actele juridice civile se împart în acte

cu executare imediat? ?i acte cu executare succesiv?.

Actele cu executare imediat? sunt acele acte a c?ror executare se

produce o singur? dat?, printr-o singur? presta?ie din partea debitorului.

Fac parte din aceast? categorie, darul manual, vânzarea-cump?rarea unui

bun, când pe loc se pl?te?te pre?ul ?i se pred? bunul.

Actele juridice cu executare succesiv? sunt acele acte a c?ror

executare se realizeaz? prin mai multe presta?ii succesive. Intr? în

aceast? categorie, contractul de rent? viager?, dona?ia cu sarcina

între?inerii, vânzarea-cump?rarea în rate etc.

Aceast? clasificare prezint? interes din punct de vedere juridic sub

aspectul sanc?iunilor ce se aplic? în caz de neexecutare. Astfel, în timp

ce contractele sinalagmatice cu executare imediat? li se aplic?

rezolu?iunea pentru neexecutarea culpabil? sau necorespunz?toare,

contractelor sinalagmatice cu executare succesiv? li se va aplica

rezilierea. De asemenea, în cazul actelor juridice cu executare succesiv?,

pentru fiecare presta?ie curge o prescrip?ie extinctiv? distinct?.

12. În func?ie de rolul voin?ei p?r?ilor în stabilirea con?inutului actului

juridic civil, distingem acte subiective ?i acte condi?ie.

Actele juridice subiective se caracterizeaz? prin aceea c? întreg

con?inutul lor este stabilit prin voin?a p?r?ilor care le-au încheiat.

Acestea sunt marea majoritate a actelor de drept civil.

Actele juridice condi?ie sunt acele acte al c?ror con?inut este

predeterminat de norme imperative, p?r?ile actelor juridice exprimându-?i

voin?a numai în privin?a na?terii lor. Exemplu de act juridic condi?ie este

c?s?toria.

Aceast? clasificare prezint? importan?? din punct de vedere al

aprecierii condi?iilor de validitate ale celor dou? acte. Astfel,

con?inutul actelor juridice condi?ie fiind reglementat în mod imperativ de

lege, valabilitatea lor se apreciaz? în limitele acestor norme juridice

imperative, în vreme ce aprecierea valabilit??ii actelor subiective al

c?ror con?inut este stabilit de p?r?i se face în limite mai largi.

Pe de alt? parte, în timp ce actele juridice condi?ie nu pot fi decât

cele stabilite ?i reglementate de lege, actele subiective nu se limiteaz?

numai la cele expres reglementate de lege.

Condi?iile de valabilitate ale actelor juridice civile.

Dup? reglement?rile de baz? pe care ni le ofer? doctrina juridic?,

condi?iile esen?iale pentru validitatea conven?iilor sunt:

o Capacitatea de a contracta;

o Consim??mântul valabil al p?r?ii care se oblig?;

o Un obiect determinat;

o O cauz? licit?.

În leg?tur? cu aceste prevederi se impun a fi f?cute unele preciz?ri.

Astfel, de?i textul se refer? la conven?ii, condi?iile enumerate sunt

necesare ?i valabile pentru toate actele juridice, indiferent c? acestea

sunt unilaterale sau bilaterale. Pe de alt? parte, de?i textul se refer? la

consim??mântul valabil al p?r?ii care se oblig?, totu?i toate p?r?ile

actului juridic, inclusiv creditorul, trebuie s? exprime un consim??mânt

valabil.

De asemenea actul juridic este valid nu numai când obiectul este

determinat, ci ?i atunci când acest obiect este doar determinabil, iar în

ceea ce prive?te cauza nu este suficient ca s? fie numai licit?, ci în plus

trebuie s? fie real? ?i corespunz?toare regulilor de moral?.[4]

În afara condi?iilor ar?tate mai sus, o condi?ie esen?ial? pentru

validitatea actelor juridice o constituie forma pentru actele formale sau

solemne.

Pe lâng? condi?iile esen?iale, actul juridic poate cuprinde ?i

condi?ii neesen?iale sau întâmpl?toare, a c?ror lips? nu poate influen?a

valabilitatea actelor juridice, cum ar fi, spre exemplu, modalit??ile

actului juridic (termenul ?i condi?ia).

No?iunea ?i clasificarea condi?iilor de validitate ale actului juridic

civil.

În literatura de specialitate, condi?iile esen?iale de validitate ale

actelor juridice au fost desemnate ?i prin termenul de elemente

esen?iale.[5] Nu credem c? ar fi vreo gre?eal? ca pentru desemnarea

termenului de condi?ii esen?iale de validitate ale actelor juridice ?i

expresia “cerin?ele esen?iale de validitate ale actului juridic”.

Prin condi?ii de validitate ale actului juridic trebuie s? de

în?eleag? toate cerin?ele sau elementele prev?zute de lege sau stabilite de

p?r?i pentru validitatea actului juridic civil.

Condi?iile de validitate ale actului juridic civil se clasific? dup?

mai multe criterii. Astfel, în func?ie de aspectele la care se refer?

deosebim condi?ii de fond ?i condi?ii de form?. Condi?iile de fond sunt

cele care privesc con?inutul actului juridic, iar cele de form? privesc

forma de exteriorizare a voin?ei, adic? forma pe care o îmbrac? acest

con?inut.

În func?ie de obligativitatea lor, condi?iile actului juridic civil se

împart în esen?iale ?i neesen?iale. Condi?iile esen?iale sunt acele

condi?ii care trebuie îndeplinite în mod obligatoriu, pentru îns??i

validitatea actului juridic. Dimpotriv? condi?iile neesen?iale pot fi sau

nu prezente în structura actului juridic civil, f?r? consecin?e asupra

valabilit??ii acestuia.

În sfâr?it, condi?iile actului juridic civil se mai pot clasifica, în

func?ie de sanc?iunea ce intervine în caz de nerespectare a lor, în

condi?iile de validitate a c?ror nerespectare se sanc?ioneaz? cu nulitatea

actului ?i condi?ii de eficacitate a c?ror nerespectare prive?te doar

eficacitatea actului, f?r? nici o înrâurire asupra valabilit??ii actului

juridic civil.

Capacitatea de a încheia actul juridic civil

No?iune ?i reglementare legal?.

Capacitatea de a încheia acte juridice civile este una din condi?iile

de fond, esen?ial? pentru validitatea actului juridic.

Prin capacitate de a încheia acte juridice civile se în?elege

aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi ?i

obliga?ii civile, prin încheierea de acte de drept civil.[6] Conceput? în

acest fel, capacitatea de a încheia acte juridice civile se înf??i?eaz? ca

o parte a capacit??ii de folosin?? a persoanei fizice ?i juridice, în

sensul posibil (aptitudinii) de a avea drepturi ?i obliga?ii civile, precum

?i ca o premis? a capacit??ii de exerci?iu, al?turi de discern?mânt, de a

dobândi drepturi subiective civile ?i obliga?ii prin încheierea de acte

juridice civile. Cu alte cuvinte, capacitatea de a încheia acte juridice

civile se întemeiaz? atât pe ideea de a dobândi prin încheierea de acte

juridice civile.

Sub aspectul reglement?rii legale în articol …. Enumerându-se

condi?iile esen?iale pentru validitatea unui act juridic, la pct 1 se

prevede expres capacitatea de a contracta. În afara acestui text de lege,

capacitatea de a încheia acte juridice civile mai este reglementat? de art

… , potrivit c?ruia “poate contracta orice persoan? ce nu este declarat?

incapabil? de lege” ?i art …., care enumer? persoanele incapabile de a

încheia contracte ?i anume minorii, interzi?ii, precum ?i to?i acei c?rora

legea le-a prohibit oarecare contracte.

Unele reglement?ri privind capacitatea de a încheia acte juridice

civile au ca obiect diferite categorii de acte juridice civile. Astfel,

potrivit dispozi?iilor art… , minorul de 16 ani poate dispune prin

testament de jum?tate din bunurile de care poate dispune potrivit legii

persoana major?, iar în art … se consacr? principiul potrivit c?ruia

“orice persoan? este capabil? de a face testament, dac? nu este oprit? de

lege”. De asemenea, în toat? materia contractelor de vânzare-cump?rare

potrivit art …. “Pot cump?ra ?i vinde to?i c?rora nu le este oprit prin

lege”

Principiul capacit??ii ?i excep?ia de la acest principiu

Regula în aceast? materie, consacrat? în doctrin? ?i stabilit? ?i de

practica judec?toreasc? este c? orice persoan? are capacitate de a încheia

acte juridice civile, incapacit??ile constituind excep?ii de la aceast?

regul?. În leg?tur? cu aceast? regul? în articolul 12 C. Civ. Se prevede

expres c? “nimeni nu poate fi îngr?dit în capacitate de folosin?? ?i nici

lipsit, în tot sau în parte, de capacitatea de exerci?iu, decât în cazurile

?i condi?iile stabilite de lege”.

În ceea ce prive?te persoanele juridice regula capacit??ii de a

încheia acte juridice este subordonarea principiului specialit??ii

capacitatea de folosin?? consacrat? prin art. 29 din C. Civ. Potrivit

c?ruia “persoana juridic? are capacitate juridic? de folosin?? potrivit

scopului activit??ii ei”

Capacitatea de folosin?? a persoanei juridice ia na?tere în momentul

aprob?rii statutului sau regulamentului ei, iar în cazurile când urmeaz? s?

func?ioneze pe baza regulamentului general privind organiza?iile de stat,

respectiv – din momentul public?rii de c?tre organul competent a hot?rârii

de înfiin?are a ei. Dac? statutul urmeaz? s? fie înregistrat, capacitatea

de folosin?? a persoanei juridice ia na?tere din momentul înregistr?rii.

Toate actele juridice care nu sunt încheiate în vederea realiz?rii

scopului persoanei juridice sunt sanc?ionate cu nulitatea.

Incapacitatea de a încheia acte juridice trebuie s? fie expres

prev?zut? de lege, iar textele de lege prin care sunt reglementate astfel

de excep?ii sunt de strict? interpretare ?i aplicare.

Fa?? de no?iunea ?i reglement?rile legale privitoare la capacitatea de

a încheia acte juridice civile, se poate concluziona c? aceast? capacitate

este o stare de drept în compara?ie cu discern?mântul care este o stare de

fapt care se apreciaz? de la persoan? la persoan?, în func?ie de

aptitudinea ?i puterea psihointelectual? a acesteia de a aprecia între bine

?i r?u, licit ?i ilicit, moral ?i imoral, etc.[7]

Consim??mântul

Corela?ia dintre consim??mânt ?i voin?a juridic?

Pentru ca un act juridic s? ia fiin?? ?i s? produc? efecte, este

absolut necesar? existen?a unei voin?e care s?-l creeze, deoarece actul

juridic este manifestarea de voin?? f?cut? cu inten?ia de a produce efecte

juridice, adic? de a crea, modifica, transmite sau stinge un raport

juridic civil.

Ñòðàíèöû: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9




Íîâîñòè
Ìîè íàñòðîéêè


   ðåôåðàòû ñêà÷àòü  Íàâåðõ  ðåôåðàòû ñêà÷àòü  

© 2009 Âñå ïðàâà çàùèùåíû.