Notiunea si clasificarea actelor juridice civile
INTRODUCERE 
      Na?terea unui raport juridic civil concret  presupune  existen?a  unei 
norme  juridice  civile  ca  premis?  necesar?  ?i  obligatorie  prin   care 
raporturile  sociale  devin  raporturi   juridice   abstracte,   precum   ?i 
producerea  unui  fapt  juridic  de  care  legea   civil?   leag?   na?terea 
modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret. 
      Devin izvoare ale raporturilor juridice civile  concrete  numai  acele 
fapte de care norma juridic? civil? leag?  producerea  de  efecte  juridice, 
ele devenind prin aceasta fapte juridice. 
      Se poate concluziona c? prin izvor al raportului juridic civil concret 
se оn?elege o  оmprejurare  (act  sau  fapt)  de  care  legea  civil?  leag? 
na?terea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret. 
              No?iunea ?i clasificarea actelor juridice civile 
                       Defini?ia actului juridic civil 
      Prin act juridic civil se оn?elege manifestarea de  voin??  f?cut?  cu 
inten?ia de a produce efecte juridice adic? de a na?te, modifica,  transmite 
sau stinge un raport juridic civil concret.[1] 
      Din aceast? defini?ie rezult? c? actul  juridic  prezint?  urm?toarele 
elemente caracteristice: 
   1. Actul juridic este оnainte de toate, o manifestare de  voin??  a  unei 
      sau mai multor persoane fizice sau juridice; 
   2. Manifestarea de voin?? este f?cut? cu inten?ia  de  a  produce  efecte 
      juridice respectiv de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi 
      juridice civile concrete. 
      Оn  literatura  de  specialitate,  practica  judiciar?   ?i  chiar  оn 
legisla?ia civil? termenul de act juridic  este  folosit  оn  dou?  sensuri. 
Оntr-un prim sens actul juridic desemneaz? оns??i manifestarea de voin??  оn 
scopul de a produce efecte juridice, adic? оns??i opera?ia  juridic?  ce  se 
оncheie (negotium). Оn cel de  al  doilea  sens,  actul  juridic  desemneaz? 
оnscrisul constatator al  opera?iunii  juridice  (innstrumentum)  f?cute  de 
p?r?i оn vederea pronun??rii unui mijloc de prob? оntr-un eventual litigiu. 
      Pentru evitarea oric?ror confuzii cu privire la cele  dou?  accep?iuni 
este indicat ca termenul de act juridic s?  fie  folosit  pentru  desemnarea 
opera?iei   juridice   (negotium),   iar   pentru   desemnarea   оnscrisului 
constatator ale acestei opera?ii juridice  (instrumentum)  s?  fie  utilizat 
termenul de оnscris. 
                    Clasificarea actelor juridice civile 
      Concep?ia  de  act  juridic  civil  este  rezultatul  unui  proces  de 
generalizare  ?i  abstractizare  a  tr?s?turilor  comune   tuturor   actelor 
juridice civile care se оntвlnesc оn circuitul civil. 
      Datorit? regimului juridic diferit pe care оl au diferite categorii de 
acte juridice  civile,  atвt  оn  literatura  de  specialitate,  cвt  ?i  оn 
practica  judec?toreasc?  s-a  considerat  necesar  ?i  util  s?   se   fac? 
clasificarea actelor juridice civile. 
      La baza clasific?rilor actelor  juridice stau criterii variate cum  ar 
fi num?rul p?r?ilor оntre care se оncheie actul, con?inutul,  cauza,  forma, 
modul de executare, efectele actelor etc. 
      Оn  continuare  vor  fi  оnf??i?ate  principalele  categorii  de  acte 
juridice civile: 
   1. Acte juridice unilaterale, bilaterale ?i multilaterale. 
      Aceast?  clasificare  are  la  baz?   criteriul   num?rului   p?r?ilor 
participante la actul juridic. 
      Actele juridice unilaterale sunt produsul  manifest?rii  de  voin??  a 
unei singure p?r?i. 
      Actul juridic bilateral reprezint? voin?a concordant?  a  dou?  p?r?i, 
iar cel multilateral este rezultatul acordului de  voin??  a  trei  sau  mai 
multe p?r?i. 
      Actul juridic unilateral fiind rezultatul voin?ei unei  singure  p?r?i 
sunt mai rare. Intr? оn aceast? categorie testamentul,  promisiunea  public? 
de  recompens?,  acceptarea  unei  mo?teniri,   renun?area   la   mo?tenire, 
confirmarea unui act juridic anulabil etc. 
      Actele  bilaterale  ?i  multilaterale  se  mai  numesc  conven?ii  sau 
contracte, termeni echivalen?i ?i folosi?i unul  pentru  altul  оn  limbajul 
juridic curent. Sunt acte bilaterale, spre exemplu, contractul  de  vвnzare- 
cump?rare, contractul  de  schimb,  contractul  de  dona?ie,  contractul  de 
оmprumut etc. Exemplul tipic de  contact  multilateral  este  contractul  de 
societate civil?. 
      Clasificarea actelor juridice оn unilaterale ?i bilaterale nu  trebuie 
confundat?  cu  clasificarea  contractelor  оn  unilaterale  ?i  bilaterale. 
Astfel, unilateral care este un act juridic bilateral, fiind  rodul  voin?ei 
a dou? p?r?i, d? na?tere  la obliga?ii numai pentru una din p?r?i, cum  este 
spre  exemplu  contractul  de  dona?ie,  оmprumut  de  folosin??,  pe   cвnd 
contractul bilateral sau  sinalagmatice  dau  na?tere  la  obliga?ii  pentru 
ambele p?r?i, precum ar fi, contractul de vвnzare-cump?rare,  contractul  de 
schimb etc. 
      Rezult?, a?adar, c?  оn  timp  ce  toate  contractele,  inclusiv  cele 
unilaterale,  fac  parte  din  categoria  actelor  juridice  bilaterale  sau 
multilaterale, оn schimb, actele juridice  unilaterale  nu  sunt  contracte, 
ele fiind rezultatul manifest?rii unilaterale de voin??.[2] 
      Clasificarea  actelor   juridice   оn   unilaterale,   bilaterale   ?i 
multilaterale prezint? importan?? sub aspectul aprecierii valabilit??ii  lor 
din punct de vedere al voin?elor. Astfel, actele unilaterale  sunt  valabile 
prin  manifestarea  voin?ei  unei  singure  p?r?i,   оn   timp   ce   pentru 
valabilitatea actelor bilaterale ?i multilaterale  trebuie  s?  existe  dou? 
sau mai multe voin?e juridice. 
      Regimul juridic al viciilor de consim??mвnt este diferit,  оn  func?ie 
de  cele  dou?  categorii  de  acte.  Оntr-adev?r  eroarea   ca   viciu   de 
consim??mвnt se poate оntвlni atвt la actele unilaterale,  cвt  ?i  la  cele 
bilaterale ?i multilaterale, pe cвnd  dolul  ?i  violen?a  se  оntвlnesc  de 
regul?, numai la actele bilaterale ?i multilaterale. 
     2. Acte juridice cu titlu gratuit ?i acte juridice cu titlu oneros 
      La baza acestei clasific?ri st? scopul urm?rit de p?r?i la  оncheierea 
actului juridic civil. 
      Actele cu titlu gratuit sunt actele prin care  se  procur?  uneia  din 
p?r?i un folos patrimonial ca aceasta din urm? s? fie  obligat?,  la  rвndul 
ei, la un echivalent. Sunt acte  cu  titlu  gratuit,  testamentul,  dona?ia, 
comodatul, mandatul gratuit etc. 
      La rвndul lor actele cu titlu gratuit se оmpart оn libert??i  ?i  acte 
dezinteresate. Libert??ile sunt acte cu titlu gratuit prin care  o  persoan? 
о?i  mic?oreaz?  propriul  s?u  patrimoniu,  f?r?  a  primi  оn  schimb   un 
echivalent cum este, de pild?,  dona?ia.  Actele  dezinteresate  sunt  acele 
acte prin care o persoan? face alteia un serviciu, f?r? a  mic?ora  propriul 
s?u patrimoniu, cum ar fi,  spre  exemplu,  mandatul  remunerat,  оmprumutul 
f?r? dobвnd?, depozitul gratuit etc. 
      Actele cu titlu oneros sunt acele acte prin care  o  persoan?  procur? 
alteia un folos patrimonial оn schimbul unui echivalent, fiecare  din  p?r?i 
urm?rind un avantaj economic. Оn leg?tur? cu defini?ia contractului  oneros, 
оn art   cccc se arat?: “contractul oneros este acela оn care fiecare  parte 
voie?te  a-?i  procura  un  avantaj”.  Sunt  contracte  cu   titlu   oneros, 
contractul de vвnzare-cump?rare, contractul  de  antrepriz?,  contractul  de 
loca?iune etc. 
      Оmp?r?irea actelor juridice оn gratuite ?i  oneroase  prezint  interes 
juridic  din  mai  multe  puncte  de  vedere.  Astfel,  atвt  sub   aspectul 
capacit??ii de a оncheia actele cu titlu gratuit cвt ?i  al  exigen?elor  de 
form? ale acelora?i acte, legea prevede condi?ii mult mai severe, оn  raport 
cu actele cu titlu oneros. De asemenea, pentru actele cu titlu  oneros  prin 
lege, sunt stabilite condi?ii  mult  mai  severe  sub  aspectul  r?spunderii 
p?r?ilor, iar  obliga?iile  p?r?ilor  sunt  mai  am?nun?it  ?i  mai  exigent 
reglementate, fa?? de actele cu titlu gratuit. 
Оn func?ie de momentul  оn  care  urmeaz?  s?-?i  produc?  efectele,  actele 
juridice se оmpart оn acte оntre vii ?i acte pentru cauz? de moarte.  Actele 
care se оncheie pentru a-?i produce efectele оn timpul vie?ii  celor  de  la 
care  eman?  se  numesc  acte  оntre  vii  (inter  vivos).  Ele  sunt  marea 
majoritate a actelor juridice. Dimpotriv?, actele care se оncheie pentru  a- 
?i produce efectele numai dup?  moarte,  se  numesc  acte  pentru  cauz?  de 
moarte (mortis cauza). Exemplu tipic de acte pentru  cauz?  de  moarte  este 
testamentul prin care testatorul dispune  de  bunurile  ce  le  va  l?sa  la 
deces. Testamentul este numit ?i act  de  ultim?  voin??,  fiindc?  pвn?  la 
moarte, poate fi oricвnd modificat ori revocat. 
   Clasificarea actelor  juridice  оntre  vii  ?i  pentru  cauz?  de  moarte 
prezint? interes din punct de vedere juridic, sub aspectul  formei  оn  care 
se оncheie. Astfel, actele pentru cauz? de  moarte  sunt  acte  solemne,  оn 
timp ce actele оntre vii  sunt  solemne  numai  ca  excep?ie.  De  asemenea, 
actele pentru cauz? de moarte sunt supuse unor reglement?ri mai  restrictive 
оn ceea ce prive?te capacitatea de a dispune ?i uneori, chiar ?i cu  privire 
la capacitatea de a primi. 
4. Acte constitutive, translative ?i declarative 
La baza acestei clasific?ri se afl?  criteriul  efectului  produs  de  actul 
juridic. 
      Actul contitutiv este acel act juridic care d?  na?tere  la  un  drept 
subiectiv  civil  ce  n-a  existat  anterior.  Sunt  acte  juridice   civile 
constitutive, actul de constituire a unui uzufruct, a unei ipoteci etc. 
      Actele translative sunt actele ce au ca efect transmiterea unui  drept 
subiectiv civil dintr-un patrimoniu оn alt patrimoniu.  Marea  majoritate  a 
actelor  juridice  civile  sunt  translative  cum  ar   fi   spre   exemplu, 
contractul de vвnzare-cump?rare, dona?ia, cesiunea de crean?? etc. 
      Sunt  acte  declarative  cele  care   au   ca   efect   recunoa?terea, 
definitivarea ori consolidarea unui drept subiectiv civil  preexistent.  Ele 
definitiveaz? drepturi ?i obliga?ii ale  p?r?ilor  ce  au  existat  anterior 
оncheierii actului. Fac parte din aceast? categorie  partajul  (оmp?r?eala), 
actul confirmativ pentru care o persoan? renun??  la  dreptul  de  a  invoca 
nulitatea relativ?. 
      Interesul juridic al acestei clasific?ri const?  оn  aceea  c?  actele 
constitutive ?i translative produc efecte numai pentru viitor,  оn  timp  ce 
actele declarative produc efecte ?i pentru trecut. 
     5. Dup? importan?a lor actele juridice  civile se оmpart  оn  acte  de 
        conservare, de administrare ?i de dispozi?ie 
      Actele juridice de conservare  sunt  actele  prin  care  se  urm?re?te 
preоntвmpinarea pierderii unui  drept  subiectiv  civil.  Intr?  оn  aceast? 
categorie  actele  prin  care  se  оntrerupe  prescrip?ia,  оnscrierea  unei 
ipoteci, soma?ia etc. Prin astfel  de  acte,  оn  schimbul  unei  cheltuieli 
minime se p?streaz? sau se salveaz? un drept de o valoare mai mare. 
      Actele  juridice  de  administrare  sunt  acele  acte  prin  care   se 
realizeaz? o normal? punere оn valoare a unui bun  ori  a  unui  patrimoniu. 
Sunt acte de  administrare   оncasarea  veniturilor,  perceperea  fructelor, 
asigurarea unui bun, repara?iile de оntre?inerea a unui bun etc. 
      Actele de dispozi?ie sunt acele acte prin care se оnstr?ineaz? bunuri, 
se constituie drepturi reale, principale sau accesorii asupra bunurilor  ori 
se renun?? la drepturi.  Fac  parte  din  aceast?  categorie  contractul  de 
vвnzare-cump?rare,  de  schimb,  de  dona?ie,  constituirea  unui  drept  de 
uzufruct, a unei ipoteci, remiterea de dona?ie. 
      Aceast? clasificare prezint? importan?? оn materie de reprezentare  ?i 
capacitate.  Оntinderea  puterilor  de  reprezentare   ale   p?rin?ilor   ?i 
tutorilor depind de categoria de acte luate оn considerare.  Astfel,  actele 
de conservare  pot  fi  оncheiate  valabil  chiar  de  persoane  lipsite  de 
capacitate de exerci?iu. Actele de administrare se оncheie оn numele  ?i  pe 
seama celui lipsit de capacitate de exerci?iu, de reprezentantul  s?u  legal 
– p?rinte  sau  tutore  –  f?r?  a  fi  nevoie  pentru  validitatea  lor  de 
оncuviin?are din partea autorit??ii tutelare. 
      Clasificarea prezint?  interes  ?i  оn  ceea  ce  prive?te  оntinderea 
оmputernicirilor mandatarului. Mandatul general este  valabil  numai  pentru 
actele de conservare  ?i  administrare,  iar  pentru  actele  de  dispozi?ie 
trebuie s? existe un mandat special. 
5. Оn  func?ie  de  modul  lor  de  оncheiere,  actele  juridice  civile  se 
   clasific? оn acte consensuale, solemne, formale ?i reale. 
      Actele consensuale sunt acele acte care iau  na?tere  оn  mod  valabil 
prin  simpla  manifestare  de  voin??  a  p?r?ilor,  f?r?   a   fi   necesar 
оndeplinirea vreunei  formalit??i.  Оn  dreptul  nostru  civil  func?ioneaz? 
regula consensualit??ii actelor juridice  civile,  оn  sensul  c?  ele  sunt 
valabile prin simpla manifestare  de  voin??.  Marea  majoritate  a  actelor 
juridice civile sunt consensuale. 
      Sunt solemne sau formale actele pentru validitatea c?rora  legea  cere 
expres оncheierea lor оntr-o anumit?  form?.  Intr?  оn  aceast?  categorie, 
testamentul, dona?ia, contractul de ipotec? etc. 
      Actele reale sunt acele acte оn  care  manifestarea  de  voin??,  este 
оnso?it?  de  remiterea  (predarea)  bunului.  Intr?  оn  aceast?  categorie 
contractul de оmprumut, de depozit, gajul etc. 
      Utilitatea distinc?iei dintre actele consensuale solemne ?i  reale  se 
manifest? оn aceea c? nerespectarea formei la actele solemne (formale)  este 
sanc?ionat? cu nulitatea absolut?,  оn  vreme  ce  actele  consensuale  sunt 
valabile indiferent de forma оn care au fost оncheiate.  Оncheierea  actelor 
juridice solemne prin mandatar presupune ca ?i  procura  s?  fie  f?cut?  оn 
form? solemn?, ceea ce nu se cere оn cazul actelor consensuale. 
      De asemenea, regimul probator este  diferit  pentru  toate  cele  trei 
categorii de acte. 
6. Clasificarea  actelor  juridice  civile  оn  acte  patrimoniale  ?i  acte 
 nepatrimoniale se face оn func?ie de con?inutul lor: 
      Actul  juridic  patrimonial  este  actul  al   c?rui   con?inut   este 
susceptibil de a fi evaluat оn  bani.  Intr?  оn  aceast?  categorie  actele 
juridice civile privesc drepturile reale ?i drepturi de crean??. 
      Actul juridic nepatrimonial este acela al c?rui con?inut nu  poate  fi 
evaluat оn bani. Ele privesc drepturile nepatrimoniale. 
      Aceast? clasificare prezint? interes din punct de  vedere  juridic  оn 
materia nulit??ilor ?i a ocrotirii persoanelor incapabile. 
7. Dup? cum au  sau  nu  leg?tur?  cu  modalit??ile  actului  juridic  civil 
 (termen, condi?ie, sarcin?) distingem acte pure ?i simple ?i acte  afectate 
 de modalit??i. 
      Actul juridic pur ?i  simplu  este  actul  care  nu  este  afectat  de 
modalit??i. Intr? оn aceast?  categorie  c?s?toria,  adop?ia,  recunoa?terea 
filia?iei, op?iunea succesoral?. 
      Actele afectate de modalit??i este actul care cuprinde  o  modalitate, 
adic? un termen, o condi?ie sau o sarcin?, оn func?ie  de  care  оncepe  sau 
оnceteaz? s?-?i produc? efectele. Sunt  acte  juridice  civile  afectate  de 
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 
   
 |