fiind de?in?toarea principalelor mijloace de produc?ie, este, ca efect al

acestui fapt, ?i de?in puterea de stat. Deci, cвnd marxi?tii spun c?

puterea de stat este o putere politic?, se refer? la caracterul ei de

clas?, la faptul c? ea apar?ine numai unei clase ?i este utilizat? оn

general pentru realizarea unor interese specifice, pentru atingerea unor

scopuri legate de menirea istoric? a unei clase. ?i totu?i, оn concep?ia

fondatorilor marxismului, orice putere politic? de tip “ expoatator ” are

?i unele sarcini general-umane, dincolo de cele de clas?, precum cele

referitoare la men?inerea echilibrului intern, ap?rarea patriei etc.3

Re?inвnd caracterul politic al puterii de stat, unii gвnditori

occidentali aduc argumente diferite fa?? de marxi?ti. Astfel Harion ?i J.

Giequel sus?in c? puterea de stat este o putere politic? deoarece:

1. Statul este un arbitru, alegвnd оntre diverse op?iuni (mai

ales оn occident, prin ac?iunea grupurilor de presiune);

2. Puterea nu mai este de natur? patrimonial? ca оn evul

mediu, cвnd se f?cea o confuzie оntre patrimoniul statului

?i patrimoniul privat, autoritatea statului fiind o

autoritate direct? (personal?);

3. Sanc?iunile pronun?ate оn numele statului sunt sanc?iuni

directe privind persoana ?i deosebindu-se astfel de cele

patrimoniale specifice societ??ii revolute. Sau оn

concep?ia altor autori,

caracterul politic al puterii de stat este determinat de existen?a

deosebirilor dintre guvernan?i ?i guverna?i, idee ce reiese din concep?ia

fondatorilor dreptului constitu?ional clasic francez.

Puterea de stat este oficial?

Puterea de stat este oficial?. Aceasta оnseamn? c? puterea de stat

este legitim?. Legitimitatea ei se traduce prin faptul instaur?rii

democratice pe calea alegerilor (vot universal, egal, direct, secret ?i

liber exprimat) sau forma nedemocratic? a folosirii for?ei, violen?ei pe

calea revolu?iilor, insurec?iilor.

Oficialitatea puterii statale presupune de asemenea, continuitatea

?i permanen?a acesteia, este ?tiut c? guvernarea trebuie s? fie permanent?,

altfel societatea sufer? ?i genereaz? haos.

Ca putere oficial?, chiar dac? este format? din reprezentan?ii unui

grup ori ai anumitor partide (alegerile sunt cele care decid), puterea de

stat se exercit? pentru оntreaga societate, conduce toat? societatea.

Оn opinia domnului profesor Ion Deleanu, premisa ?i totodat?

mijlocul puterii de stat de a se valoriza ca factor de comand? social? sunt

crearea ?i aplicarea normelor juridice. O considerabil? parte a rela?iilor

sociale devin astfel rela?ii juridice, al c?ror con?inut se exprim? prin

drepturile ?i obliga?iile, juridice?te consacrate ?i garantate, ce revin

participan?ilor la aceste rela?ii. Op?iunea politic? devine acum dirijare

statal? ?i juridic?, aflat? sub semnul virtualit??ii constrвngerii

juridice. De?i normele juridice nu asaneaz? totalitatea normelor ?i

rela?iilor politice sau de alt? natur? existente оn spa?iul social – acest

lucru nefiind de altfel posibil ?i nici necesar – prin func?iile pe care le

оndeplinesc – ?i оnainte de toate prin postularea preeminen?ei intereselor

generale -, normele juridice subordoneaz? toate celelalte norme sociale, le

polarizeaz? оn jurul anumitor valori specifice societ??ii, astfel оncвt, оn

cele din urm?, оntregul sistem normativ al societ??ii poart? pecetea unora

?i acelora?i interese.

Desigur c? puterea de stat – ca ansamblu unitar al institu?iilor

?i rela?iilor de putere reglementate juridic - nu poate s? acopere ?i nici

nu absoarbe multitudinea ?i diversitatea institu?iior ?i raporturilor de

putere existente оn societate (corpul electoral, partidele politice,

sindicate, alte organiza?ii, grupuri de presiune, organiza?ii religioase).

Dimensiunea puterii оn societate, sub diferitele ei forme (puterea

institu?ional?, puterea partidelor, a sindicatelor, a grupurilor de

presiune, mass-mediei etc.) ?i interac?iunea dintre factorii ei constituie

o condi?ie esen?ial? de echilibru ?i eficacitate la nivel social, precum ?i

premisa decisiv? a unui regim autentic democratic.

Puterea de stat ?i societatea se afl? оntr-o rela?ie de

influen?? reciproc?. Dac? puterea de stat se realizeaz? ca autoritate оn

societate ?i fa?? de ea, societatea ac?ioneaz? de asemenea asupra puterii

de stat. Astfel: orice societate о?i polarizeaz? interesele generale оn

jurul unor valori pe care puterea de stat, sub aspectul esen?ei ei, a

modului ei de organizare ?i de exercitare, nu le poate ignora (de exemplu

ideologia democratic?, liberal? ?i pluralist?); ansamblul rela?iilor

economice ale societ??ii, inclusiv rela?iile de proprietate, influen?eaz?

de asemenea organizarea puterii de stat ?i func?iile ei (de exemplu,

economia liberal?, comparativ cu cea socialist?); circumstan?ele istorice

?i tradi?iile (bun?oar?, constituirea unor state оn procesul

decoloniz?rii, tradi?iile monarhice sau republicane) prefigureaz? puterea

?i apoi contribuie la cristalizarea ei; factorul interna?ional exercit? ?i

el o presiune considerabil? asupra puterii de stat (de exemplu,

constituirea zonelor de influen?? la Ialta, оn 1945); оn fine, psihologia

individual? ?i colectiv? оndepline?te un rol important оn procesul

organiz?rii puterii ?i al stabilirii func?iilor ?i metodelor ei de

exercitare. A?adar societatea ac?ioneaz? asupra puterii de stat prin

intermediul factorilor ideologici, economici, politici, interna?ionali

etc., realizвndu-se astfel un original ?i permanent circuit feed-back оntre

puterea de stat ?i societate.

Puterea de stat este investit? cu putere de constrвngere material?

Statul a fost ?i este conceput ca un sistem de organiza?ii care,

urm?rind realizarea unor func?ii la nivelul societ??ii, poate ?i trebuie s?

utilizeze “for?a” оn acest scop. Vorbind de caracteristicile puterii de

stat, D. Negulescu cita pe Jhering, care оn “Der zweek im Recht” ar?ta c?

statul este o putere superioar? tuturor voin?elor ce se g?sesc pe

teritoriul s?u. Aceast? putere este ?i trebuie s? fie - pentru ca s? avem

un stat – o putere material? superioar? oric?rei alte puteri existвnd pe un

teritoriu determinat. Statul nu poate fi conceput оn afara puterii de

comand?, оn afara puterii de constrвngere. “Lipsa puterii materiale (Macht)

este p?catul mortal al statului – preciza Jhering. “Popoarele au suportat –

continu? el – cea mai rea folosin?? a puterii de stat, biciul lui Atila ?i

nebunia unor оmp?ra?i romani; ele au s?rb?torit ca pe ni?te eroi adev?ra?i

tirani, la picioarele c?rora oamenii se prosternau оn pulbere. Chiar оn

starea de delir, despotismul r?mвne o form? de stat, pe cвt? vreme anarhia

nu; ea este neputin?a puterii publice, este o stare antisocial?,

descompunerea, destr?marea societ??ii”.

Argumentarea necesit??ii existen?ei unui aparat оnzestrat cu

“for?a material? de constrвngere” оn societate este diferit? оn gвndirea

marxist?, fa?? de cea nemarxist?, celei dintвi fiindu-i specific? o pozi?ie

ce rezult? din caracterul de clas? atribuit puterii de stat. Astfel,

potrivit concep?iei marxiste, dac? statul prin esen?a lui este aparatul

minorit??ii ?i ap?r? interesele minoritare, dominan?i fiind оndreptat

оmpotriva celor mul?i, el nu poate exista altfel decвt prin organizarea

unui sistem specializat de organe care s? impun? voin?? clasei dominante,

s? asigure prin for?? aplicarea legilor ce nu exprim? voin?a general?. Оn

doctrina socialist? ideea aceasta a fost nuan?at? оn ultimele decenii,

sus?inвndu-se c? оn statele de acest tip recurgerea la for?? constituie

ultima ra?io, sfera constrвngerii statale оngustвndu-se treptat, statul

transformвndu-se оntr-un stat al оntregului popor, unde dictatura este

оnlocuit? cu autoconducerea societ??ii.

Оn ceea ce prive?te doctrinele nemarxiste, aici explica?iile

necesit??ii unei for?e de constrвngere material? sunt mult mai variate mai

nuan?ate. Astfel, unii speciali?ti, vorbind de guvernan?i ?i guverna?i au

demonstrat necesitatea acesteia plecвnd de la sfera larg? a celora ce

trebuie s? se supun? ordinelor guvernan?ilor. Cei mai mul?i, оns?, au

argumentat necesitatea unui aparat de constrвngere pentru ap?rarea ordinii

sociale, a intereselor comunit??ii оn ansamblul ei. Se arat? c? puterea de

stat de?ine monopolul constrвngerii materiale, f?r? a atribui nici o

semnifica?ie sau caracter de clas? acesteia. Constrвngerea apare astfel

necesar? pentru ap?rarea valorilor оntregii societ??i, a vie?ii, a

s?n?t??ii, libert??ii ?i averii tuturor.

Оn leg?tur? cu necesitatea for?ei de constrвngere, оn literatura

de specialitate s-a subliniat “c? statul nu a existat оn sensul modern al

cuvвntului, decвt оn momentul оn care a concentrat оn mвinile sale оntreaga

putere de constrвngere material?”, c? “оn anumite privin?e esen?ialul

puterii rezid? оn acest monopol al constrвngerii materiale оn care statul

оnsu?i nu este decвt o form? vid? de sens”.

Puterea de stat are caracter organizat

Privit? prin prisma necesit??ilor care i-au determinat apari?ia,

ca ?i prin prisma func?iilor ce le are de оndeplinit, puterea de stat nu

poate fi altfel conceput? decвt ca putere organizat?, structurat? ?i

echilibrat?, оn sensul stabilirii unor leg?turi stabile, ferme оntre

componentele sale.

Anvizajat? prin prisma cerin?ei func?ionale care i-a determinat

apari?ia – conducerea organizat? ?i unitar? a societ??ii – statul apare ca

un sistem organiza?ional politic a c?rui menire este conducerea societ??ii,

conducere ce se realizeaz? – оn mod deosebit оn societ??ile contemporane –

prin adoptarea de norme juridice ce au valabilitate pe оntreg teritoriul ?i

cu privire la оntreaga popula?ie asupra c?reia se exercit? autoritatea de

stat. Ori, atвt adoptarea normelor cвt ?i aplicarea lor sunt оn competen?a

unor forme organiza?ionale statale, fiecare categorie de organe de?inвnd,

dup? caz, competen?ele оn domeniul cre?rii dreptului, a realiz?rii lui prin

mijloace administrative ?i a realiz?rii lui pe c?i juridice. Pentru aceasta

оntreaga activitate exist? un оntreg e?afodaj de organe de stat оntre care

rela?iile esen?iale difer? оn func?ie de sistemul politic sau

constitu?ional adoptat оn ??rile respective.

Privit prin prisma func?iilor pe care le are de оndeplinit – a?a

cum au fost conceptualizate de ?tiin?a clasic? a Dreptului constitu?ional (

func?ia legislativ?, func?ia executiv? ?i cea judec?toreasc? ) sau a?a cum

sunt azi formulate оn literatura de specialitate ( de determinare a

scopurilor, sarcinilor societ??ii, de organizare a realiz?rii acestora, de

distribu?ie a valorilor ?i de ap?rare a lor etc. ) puterea de stat apare

necesarmente organizat?, fiecare sarcin? trebuind a fi realizat? potrivit

specificului ei de un organ sau organe competente ale statului.

Puterea de stat este unic?

Оn leg?tur? cu aceast? caracteristic?, C. Dissescu ar?ta, cu mul?i

ani оn urm?, c? “scriitorii germani au mai stabilit un caracter special

statului,” / usammen gehorigkeit”, adic? unitatea, leg?tura comun?,

entitatea sub care оl privesc statele str?ine. Dar aceast? оnsu?ire –

preciza el – intr? оn no?iunea teritorial? a statului, al c?rui caracter

este unitatea ?i indivizibilitatea. Noi credem, al?turi de al?ii, c?

unitatea este o caracteristic? atвt a teritoriului cвt ?i a puterii

publice. Aceast? idee poate fi sprijinit? cu argumente diferite.

Marxi?tii o sprijin? pe principiul unicit??ii clasei care de?ine

puterea public?, admi?вnd numai cu titlu de excep?ie, coexisten?a unor

clase la putere, fiind date exemple оn acest sens fie din perioada

prelu?rii puterii de c?tre burghezie – de pild? perioada оn care оn Roma

erau la conducere atвt burghezia cвt ?i o parte a mo?ierilor – fie din

perioada prelu?rii puterii de c?tre proletariat – de exemplu 1917, din

iunie pвn? оn octombrie, cвnd conduc Rusia un organ reprezentativ al

muncitorilor, solda?ilor ?i ??ranilor (sovietele) ?i unul reprezentativ al

burgheziei (guvernul). Teoriile nemarxiste folosesc argumente variate оn

sus?inerea ideii caracterului unitar al puterii. Astfel, de exemplu,

Montesquieu, cu toate c? vorbe?te despre separarea puterilor оn stat ” ?i

argumenteaz? necesitatea limit?rii unor puteri prin activitatea altora,

arat? оn final sensul unic al activit??ii acestora spunвnd c? toate

puterile “sont forcees d’aller de concert” (sunt for?ate de a c?dea de

acord), fapt ce ne conduce la concluzia unit??ii puterilor оn stat. Sau оn

concep?ia unor contemporani care spun c? puterea de stat “este o putere de

superpozi?ie ?i centralizat?”, ideea unit??ii acesteia este evident. Dup?

cum este ?tiut, superpozi?ia este criteriul de a comasa sau combina mai

multe elemente оntr-un tot, оn a?a fel оncвt elementele comasate s? fie

direct оn subordinea celui format prin comasare. Deci, cu referire la

organele statului, subordonarea tuturor fa?? de anumite organe supreme

semnific? unitatea lor, dup? cum centralizarea nu se poate realiza decвt

prin subordonare.

Alte caracteristici ale puterii de stat

Dup? cum ar?tam, afar? de aceste caracteristici pe care le g?sim –

explicit sau implicit – formulate оn gвndirea speciali?tilor marxi?ti ?i

nemarxi?ti, unii gвnditori din occident mai adaug? ?i altele. Astfel, se

apreciaz? c? puterea de stat are un caracter civil ?i temporal. Dar aceste

caractere sunt re?inute ca fiind specifice doar democra?iilor occidentale

actuale. Doctrina socialist?, оn special cea elaborat? оn a doua perioad?

de dezvoltare a statelor europene avвnd acest caracter, a sus?inut ideea

existen?ei unor caracteristici ale puterii de stat socialist ?i anume:

1. Caracterul democratic “argumentвnd” c? democra?ia burghez?

este “ciuntit?, fals?” o democra?ie оn ghilimele,

comparativ cu cea socialist?, singura democra?ie real?,

societatea socialist? fiind comunitatea оn care se

realizeaz? conducerea poporului pentru popor ?i prin

popor”etc.

2. Caracterul creator, оn sensul c? orice putere etatic? pвn?

la cea socialist? ?i-a propus doar men?inerea unor rela?ii,

conservarea lor, pe cвnd aceasta – numai ea – are sarcini

preponderent creatoare, de construire a unei societ??i noi,

lipsite de exploatare;

Страницы: 1, 2, 3